Fostul ministru al Justiției Stelian Ion a explicat miercuri, 17 noiembrie, într-o postare pe pagina sa de Facebook un scurt istoric al blocării desfiintari sectiei speciale de către coaliția PNLUDMR. Acesta subliniază că cei de la UDMR au fost primii care s-au împotrivit acestei măsuri agreate în programul de guvernare, susținând că nu au citit cu atenție. „ Îi putem bănui de multe, dar nu de neatenție sau naivitate”, a scris Stelian Ion.


„Manipulările unora continuă. Îmi reproșează atotștiutorii că am greșit în privința SIIJ, pentru că aș fi insistat pe varianta ”maximală” a legii, pentru a-mi face imagine, sacrificând astfel proiectul. Nimic mai fals!

Varianta pe care am promovat-o, catalogată drept ”maximală”, era de fapt cea conformă cu programul de guvernare, negociat, agreat și votat în parlament, dar și cu cerințele Comisiei Europene și standardele stabilite de Comisia de la Veneția. Citez din Raportul MCV din iunie 2021: „Un alt exemplu în care CSM nu a fost capabil să aibă o poziție clară și să contribuie la dezbaterea publică este reacția CSM la proiectul de lege privind desființarea SIIJ. Deși proiectul de lege al ministrului justiției răspundea recomandărilor MCV, ale Comisiei de la Veneția și ale GRECO, CSM a emis un aviz negativ cu privire la proiect și a solicitat noi garanții, însă, în ciuda dezbaterilor îndelungate pe această temă, nu a precizat care ar trebui să fie aceste garanții.”

Inainte de promovarea proiectului de lege, am consultat atât specialiștii Ministerului Justiției, cât și cadre didactice universitare care activează în domeniul dreptului constituțional, asigurându-mă că nu există vicii de neconstituționalitate. În cazul în care CCR ar declara neconstituțională legea privind desființarea SIIJ, consider că declanșarea unei proceduri de infringement împotriva României ar fi iminentă. România ar risca plata unor sume exorbitante, pentru fiecare zi de întârziere, până la desființarea SIIJ.

Deja Comisia Europeană a adresat niște întrebări ministrului justiției cu privire la decizia CCR nr. 390/2021 care vine în contradicție cu hotărârea CJUE din mai 2021, punând în discuție modalitatea de aplicare a principiului prevalenței dreptului UE asupra dreptului intern.
Pe de altă parte, CCR a spus deja în mod expres că problema desființării SIIJ este o chestiune care ține de opțiunea legiuitorului. Cu alte cuvinte, așa cum parlamentul a putut înființa SIIJ, tot parlamentul poate desființa SIIJ.

Realitatea este că reprezentanții UDMR s-au dezis de varianta guvernului de desființare a SIIJ, încă de la început, invocând că nu au citit cu atenție programul de guvernare. Îi putem bănui de multe, dar nu de neatenție sau naivitate. Cel mai tare i-a deranjat refacerea competenței DNAcu privire la faptele de corupție săvârșite de magistrați. În opinia UDMR, aceste fapte nu ar mai fi trebuit cercetate de DNA, ci de Secția de urmărire penală și criminalistică a Parchetului General, unde ar fi trebuit transferate de fapt toate dosarele aflate acum la SIIJ.


Pentru a debloca proiectul, atât de „inflexibil” am fost încât am negociat cu UDMR și PNL și am acceptat, în final, o parte din ce propusese dl Cătălin Predoiu anul trecut, în varianta inițială a legii, și anume ca trimiterile în judecată ale magistraților să fie avizate de Secția pentru procurori a CSM. Asta însemna că dosarele erau instrumentate de unitățile de parchet competente, însă trimiterea în judecată era condiționată de acest aviz. Cealaltă propunere a d-lui Cătălin Predoiu, ca începerea urmăririi penale față de un magistrat să fie condiționată de acordul prealabil al procurorului general, era de neacceptat mai ales pentru faptul că astfel puteau fi blocate anchetele, fără să existe măcar șansa unei minime cercetări. După votul de la Camera Deputaților, a urmat un val de critici din partea multor magistrați și a unora dintre partenerii noștri externi care m-a determinat să sesizez Comisia de la Veneția în legătură cu acest amendament și cu proiectul.

În urma acestei sesizări, Comisia de la Veneția a arătat în mod neechivoc că această soluție preluată din proiectul inițial al d-lui Predoiu ridică foarte multe probleme și nu poate fi acceptat.

Atât am fost de „inflexibil” apoi, încât toată vara i-am invitat pe colegii din PNL și UDMR să reluăm discuțiile pe proiect, dar se găseau mereu scuze pentru a amâna reluarea discuțiilor. Mi s-a transmis clar că până la Congresul PNL sunt slabe șanse să deblocăm ceva. A fost chiar mai grav decât atât.

În „inflexibilitatea” mea, am oferit o altă soluție, pornind de la o idee propusă în primă fază de colegul deputat Ioan Cupșa, pe care am reluat-o și căreia i-am dat la MJ o formă care putea fi avută în vedere. Nici această variantă nu a fost acceptată de UDMR, deși la un moment dat părea să existe deschidere spre această soluție. Și am fi putut continua negocierile pentru a ajunge la o variantă acceptată și de UDMR, însă planul domnului Iohannis de refacere a alianței dintre PNL și PSD nu a mai putut aștepta.

Încă o precizare în final. Un domn împrăștie necontenit, ori de câte ori are ocazia, prin studiouri TV, informația că nu i-aș fi răspuns la telefon președintelui. O minciună nerușinată spusă de un mincinos cu simbrie. Dimpotrivă, președintele este cel care, probabil din pricina agendei foarte încărcate, nu mi-a răspuns mesajelor trimise pe tema numirii procurorilor de rang înalt. Așadar, inflexibilitatea vă rog să o căutați la Cotroceni, nu la mine.

Mi-a lăsat un gust amar afirmația recentă a unui deputat PNL potrivit căruia acum, în noua coaliție PNL-PSD-UDMR, sunt șanse mai mari să treacă desființarea SIIJ pentru că PNL este cel care va avea Ministerul Justiției, uitând că l-au avut tot anul 2020 și nu s-a întâmplat nimic notabil, decât punerea în consultare publică a unui proiect prin care, în schimbul desființării SIIJ, se oferea magistraților o superimunitate”, a scris fostul ministru.