Fosta șefă a DIICOT scapă definitiv de executarea pedepsei de 4 ani de închisoare, după o decizie controversată a Curții de Apel București care a considerat că nopțile petrecute în arest la domiciliu sunt suficiente pentru a-i acoperi condamnarea.

Fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, a scăpat oficial de pedeapsa cu închisoarea, în urma unei decizii surprinzătoare a Curții de Apel București. Magistrații au acceptat un artificiu juridic rar întâlnit, prin care au echivalat perioada petrecută de Bica în arest la domiciliu pe timpul nopții, în Italia, cu detenția efectivă într-un penitenciar românesc.

De la condamnare la libertate

În 2019, Alina Bica fusese condamnată definitiv la 4 ani de închisoare, într-un dosar legat de omul de afaceri Ovidiu Tender, pentru favorizarea făptuitorului. În loc să se predea autorităților, Bica a părăsit țara și s-a refugiat mai întâi în Costa Rica, apoi în Italia, unde a fost reținută ulterior în baza unui mandat european de arestare.

Instanțele din Italia au stabilit, în 2020, că pedeapsa aplicată în România poate fi executată pe teritoriul italian, dar în regim de arest la domiciliu nocturn, între orele 21:00 și 07:00. Astfel, în loc de detenție clasică, Bica și-a ispășit pedeapsa în propria locuință, cu libertate deplină pe timpul zilei.

Decizia care a schimbat totul

Pe 3 octombrie 2025, Curtea de Apel București a decis să recunoască executarea pedepsei în această formă, considerând că arestul nocturn la domiciliu „echivalează cu detenția în regim deschis”, conform legislației românești.

Astfel, magistrații au constatat că pedeapsa a fost executată integral și au dispus anularea mandatului european de arestare și radierea condamnării din evidențele operative.

Această interpretare a fost posibilă în baza articolului 399 alin. (6) din Codul de Procedură Penală, care permite recunoașterea unei forme de executare dispuse într-un alt stat membru UE. Totuși, legea română nu prevede explicit echivalarea arestului la domiciliu cu închisoarea, motiv pentru care decizia a fost catalogată drept „un artificiu juridic”.

CJUE avertizează: executarea trebuie să fie efectivă

Cu doar câteva săptămâni înainte, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) stabilise că România, în calitate de stat emitent al mandatului, trebuie să verifice dacă pedeapsa a fost executată „efectiv și proporțional” înainte de a recunoaște o astfel de decizie străină.

Astfel, cazul Bica ridică întrebări serioase despre aplicarea acestui principiu și despre eventualele consecințe pentru alte persoane condamnate care se află în situații similare.

Reacții și controverse

Decizia Curții de Apel a provocat reacții puternice în sistemul judiciar. Surse din magistratură vorbesc despre un precedent periculos, care ar putea fi invocat și de alți condamnați fugari pentru a evita închisoarea.

Pe de altă parte, apărătorii Alinei Bica susțin că aceasta „a respectat integral măsurile impuse de autoritățile italiene”, iar recunoașterea executării este o chestiune de reciprocitate juridică între statele membre UE.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a comentat scurt situația, afirmând că „fiecare caz trebuie analizat individual” și că România „nu are dreptul să ignore deciziile definitive ale instanțelor europene”.

O întrebare deschisă pentru Justiția română

Dincolo de legalitatea aparentă, cazul Alinei Bica redeschide o dezbatere mai veche: cât de departe poate merge interpretarea legii în favoarea unor persoane cu influență și resurse?

Când libertatea unei persoane condamnate pentru corupție se obține dintr-un „calcul de ore de somn”, încrederea în echitatea sistemului penal riscă să se prăbușească.

În România, unde mii de deținuți execută pedepse în condiții grele, o asemenea decizie pare mai degrabă o lecție de dublu standard decât o demonstrație de justiție europeană.

The post Alina Bica, eliberată printr-un artificiu juridic: Curtea de Apel București a echivalat arestul la domiciliu din Italia cu detenția în penitenciar first appeared on DNAmedia.